Nu stiu cum se face ca de la o vreme, oscilez numai intre extreme. 8 ore de sex nebun urmate de mai bine de o luna de abstinenta, cu o cariera azi, somera maine, 2 luni de clubbing non-stop, o luna de stat in casa, rupta intre 2 care ma cauta si-mi jura iubire eterna si 2 care ma imi arunca firimituri. Mare dreptare avea a mea prietena, care spunea ca noi ne cautam partenerii dupa modelul tatalui. Ai avut o relatie sanatoasa cu taica-tu? Minunat! Jumatate din problemele tale sunt rezolvate! Tac-tu te-a ignorat si a fost indiferent? Nasol, ce pot sa zic....esti de-a mea!
Revenind la prima postare, pot sa spun ca fitosul meu de Dorobanti m-a surprins intr-un mod mai mult decat placut, career-wise. Jos palaria, I might have to reconsider some of my words, tocmai a devenit o prezenta constanta in viata mea.
Aberez. Cert e ca nu am chef de nimic, sunt in perioada aia in care as sta si atat. Nimic mai mult. Si vreau echilibru in viata mea, dar cu conditiile mele. Vreau o relatie, dar nu o vreau pur de dragul de a o avea. Vreau artificii, vreau sa simt, nu doar sa ma simt iubita si dorita, iar pe mine sa nu ma miste nimic. Da, cred ca asta e problema mea. Mi-e dor sa simt si eu ceva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu