Frekked up

Am cunoscut pe cineva. Rar mi se intampla sa simt atractie instant, sa se goleasca incaperea si sa ramanem doar noi. Ultima data mi s-a intamplat acum 5-6 ani si a urmat o relatie chinuita, rupta si cusuta de atatde multe ori incat am pierdut socoteala.

Dar iata ca s-a intamplat din nou. La o nunta. Pe teritoriul meu, in locurile mele de bastina. Multe asemanari cu ce s-a intamplat acum multi ani. Verisorul colegei, tall, dark and handsome. Ignoranta mea oarba la sfaturile verisoarei cum ca e un pierde-vara si ma complic degeaba.

Din asta am invatat totusi sa am incredere in instinctele mele.

Desi eram ca doua picaturi de apa - aceeasi zi de nastere, preferinte identice, ne completam frazele reciproc, simteam ca ceva imi scapa. Prea era totul frumos. Prea ma simteam dorita, adorata,  cautata, venerata. Prea multa atentie dupa doar cateva zile. Si nu era atentia aia pe care o cunosc, atentia timida, acordata cu teama de respingere a barbatului care chiar isi doreste ceva serios si care chiar incepe sa simta.
A venit dupa mine la mama naibii, swept me off my feet by being by my side all the time. A fost dulce, a stiut exact ce sa faca - mic dejun la pat, cine romantice, seri de jazz, tablou primit cadou, jocuri romantice, invitatie de a ma muta cu el o perioada in la bella Italia si o stare de bine de care imi era dor, atat de dor incat am ignorat toate semnalele de alarma.
Practic, s-a mutat la mine dupa a treia intalnire. A fost cuceritor inclusiv cu "dulaii" mei protectori, cele doua prietene in care am incredere si pe care a reusit sa le incante - "ce tip super, ma bucur pentru tine, chiar pare foarte ok tipul". Era prima oara cand auzeam asta de la ele vizazi de one of my dates.

Reversul: e nebun; e prea spontan, vorbeste fara sa gandeasca si face afirmatii pe care ulterior le infirma. Pe langa mine, mai jongleaza inca vreo 3 domnisoare; ce-i drept, nu s-a mutat la nici una -  concluzia: iata fraiera care nu s-a prins.

Ne-am certat acum cateva seri. L-am dat afara din casa - a exagerat cu glumele despre fost, desi stia ca ma deranjeaza sa il aduca mereu in discutie, a facut-o vreme de 2-3 ore si n-am mai rezistat. Cand in sfarsit era pe picior de plecare, l-a sunat fabuloasa fosta, de care el imi spusese ca e nebuna, ca de fapt n-au fost niciodata impreuna - ei bine, inexistenta exa l-a sunat la 4 dimineata. El i-a spus ca e la mine, ea a inceput sa faca crize de isterie, sa planga, sa ma faca curva. M-am pus in locul ei si el a mai cazut cateva etaje in ochii mei. Pana cand am aflat ca o cunosc pe respectiva, ca intradevar e nebuna, cum ma tot asigura el si ca intradevar NU au fost impreuna. Am revenit la sentimente mai bune pana la sapaturile aditionale care au scos la iveala faptul ca plecarile lui periodice in orasul nostru de bastina erau de fapt escapade de sex cu diverse don'soare dornice de atentie.

Nu pot sa-l mai privesc cu aceeasi ochi. M-a sunat azi-noapte de 4 ori....n-am putut sa-i raspund. Nu vreau resturi, vreau ceva DOAR AL MEU. Oricat de bine m-as simti cu el si doamne, ma simt incredibil de bine, nu pot sa stiu ca ce am eu are si X si Y si poate chiar si Z.Ca ce mi se spune MIE aude si o pustoaica de 17 ani si o nebuna indragostita pana peste cap. Ce-i mai grav e ca eu cad foarte usor in obisnuinta. Si cu el am cazut intr-un dolce far niente adictiv, un dolce far niente care m-a facut sa fiu  visatoare si sa cred,chiar sa cred ca de data asta va fi altfel.
Trezirea la realitate e dura, it always is. I just woke up. Cu dorinta ferma de a-mi impune ceea ce trebuia  sa imi impun inca de acum un an - solitudine, abstinenta, lipsa implicarii emotionale pentru cel putin jumatate de an. Trebuie sa ma linistesc, sa-mi revin, sa redevin. It starts now.

Seeking equilibrium 2

Nu stiu cum se face ca de la o vreme, oscilez numai intre extreme.  8 ore de sex nebun urmate de mai bine de o luna de abstinenta, cu o cariera azi, somera maine, 2 luni de clubbing non-stop, o luna de stat in casa, rupta intre 2 care ma cauta si-mi jura iubire eterna si 2 care ma imi arunca firimituri. Mare dreptare avea a mea prietena, care spunea ca noi ne cautam partenerii dupa modelul tatalui. Ai avut o relatie sanatoasa cu taica-tu? Minunat! Jumatate din problemele tale sunt rezolvate! Tac-tu te-a ignorat si a fost indiferent? Nasol, ce pot sa zic....esti de-a mea!

Revenind la prima postare, pot sa spun ca fitosul meu de Dorobanti m-a surprins intr-un mod mai mult decat placut, career-wise. Jos palaria, I might have to reconsider some of my words, tocmai a devenit o prezenta constanta in viata mea.

Aberez. Cert e ca nu am chef de nimic, sunt in perioada aia in care as sta si atat. Nimic mai mult. Si vreau echilibru in viata mea, dar cu conditiile mele. Vreau o relatie, dar nu o vreau pur de dragul de a o avea. Vreau artificii, vreau sa simt, nu doar sa ma simt iubita si dorita, iar pe mine sa nu ma miste nimic. Da, cred ca asta e problema mea. Mi-e dor sa simt si eu ceva.

Seeking equilibrium

Note to self: Ai luat-o pe aratura. Stop. Potoleste-te. Stop. Seriously, sweetie. Stop.

Of men who can't take NO for an answer

Specimenul analizat in aceasta seara racoroasa, asezonata cu inghetata cu serbet, my new favorite, reuseste sa ma socheze de fiecare data cand interactionam. And believe me, nu sunt usor de socat!

Nu o sa-l denumesc Specimenul Nr. 3, pentru simplul motiv ca nu merita numarul asta frumos.

Specimenul dubios e un jurnalist destul de cunoscut, care lucreaza la o publicatie cu un tiraj imens si priza la oamenii superficiali. Wait, that’s about 80% of the country’s population! You get the picture! Am colaborat cu el la job si am interactionat la telefon timp de aproximativ 1 an.

Ii citisem un articol dintr-o revista mai acatarii. Mi-a placut. Mi-am zis “ce tare trebuie sa fie omul asta! Imi doresc sa cunosc omul din spatele cuvintelor”. Remind me to never, not ever, want to meet the man behind the words!

Acestea fiind gandite, i-am dat add pe FB! Am primit mesaj aproape instantaneu, cu o solicitare de id de messenger. Opa! Ma simteam de-a dreptul privilegiata, asa o valoare, asa un talent, sa vorbeasca cu un muritor de rand!! Am schimbat cateva replici, apoi mi-a spus ca pleaca in Vama pentru un workshop.

Cateva nopti sau poate o saptamana mai tarziu, eram online! Era online si el, din Vama. M-a invitat la ceai, pentru cand s-o intoarce el si eu, cretina, ca altfel nu pot sa-mi zic, ca sa plusez, am zis ca ies doar daca vine acum.

A zis ok si in 5 ore a ajuns in Bucuresti!!! Eram socata, evident, iar actiunile lui ar fi trebuit sa-mi dea de gandit. Mai ales momentul in care m-a luat in brate si mi-a zis “N-as vrea sa mai pleci niciodata”

Fast forward pe 2 ore de chit chat, pana la momentul in care a incercat sa ma dezbrace in parc!!! What the fuck????!!!!!!!!!!! Mi-am zis ca omul are probleme grave de comportament, dar, ca sa nu stric relatiile profesionale, sa fiu cat mai diplomata si sa plec fara sa-i dau vreuna in cap sau sa-l parfumez cu Eau du Spray Paralizant.

A urmat un ignore total pana acum aproximativ o luna, cand a inceput sa ma tot invite pe la cafele. Am folosit metode de refuz de la “vedem noi” pana la “sunt in spital”. Se incheiau invariabil cu mesaje furioase din partea lui, cum ca el e sigur ca daca nu da nici un semn de viata eu nici atat nu il bag in seama!

Facand o paranteza, nu e normal ca EL sa o sune pe EA? Sau am intrat fara sa stiu intr-un univers paralel in care este EA obligata sa traga de el si de ego-ul lui pana accepta un date?

FFW cateva luni, pana aseara. Scena: un eveniment din Bucuresti. Protagonisti, subsemnata, specimenul dubios si o prietena de-a subsemnatei. In lume, a fost prietenos. Chiar m-a facut sa rad. DAR, la jumatate de ora dupa ce am plecat, au inceput sa curga mesajele: ca daca erai singura, vorbeam mai mult, ca ce-ar fi sa vedem noi un film maine?

I-am zis sa ma sune “maine” cu intentia de a inventa vreun sarman pisoi cu labuta ranita ce necesita atentie medicala urgenta. Chiar am rasuflat usurata spre seara, cu gandul ca nu a sunat si am scapat basma curata cand iete ciudatu’ in actiune!!!

“eram sigur ca daca nu sun eu tu nu dai nici un semn de viata. Sa nu te plangi de urmari”

Pooooftim ?! Sa nu ma plang de urmari ? Adica ce-o sa se intample ? O sa faca voodoo or what?

Intamplarea asta imi reaminteste de ce evit frustratii cu orice pret. Pentru ca sunt labili psihic. Pentru ca se cred normali dar nu isi vad comportamentul deviant. Pentru ca daca nu esti atenta, te trag dupa ei.

O sa incerc sa “nu ma plang de urmari” si voi pastra mesajul cu iz amenintator, just in case J

Oameni buni! Cand cineva va refuza de cel putin 3 ori, e clar ca NU are nici o treaba cu voi! Deal with it!

Despre mine si ceva specimene

Am revenit  de curand la viata.  Suna ciudat, dar asa e. Ca multe din voi, sunt veterana a unei relatii care m-a inaltat, iar apoi m-a coborat, pentru ca intr-un bun sfarsit (credeam si speram eu) sa ma aduca inapoi pe linia de plutire.

Sunt norocoasa, totusi. Am trecut cu bine peste o experienta care pe altele le-ar fi lasat marcate pe viata. Cei ce imi stiu povestea imi spun ca am trait in 3 ani cat altii in 20. Asa o fi, dar nu asta conteaza. Nu de asta scriu aici.

Scriu pentru renasterea mea.

“Feels so good being bad, there’s no way I’m turning back”.

Dupa atata amar de timp de stat cu ochii in podea, literalmente, atunci cand beneficiam de atentia vreunei persoane de sex masculin, iacata ca am iesit la lumina!

As putea sa scriu un amar de detalii mai mult sau mai putin importante, dar totusi nu am sa o fac, nu acum. Ideea e ca I’M BACK si am iesit la vanatoare!

SPECIMENUL NR. 1: Fitosul “pudrat” de Dorobanti

Incep cu el pentru ca a inceput din nou sa ma intrige cu apelurile fie mult prea tarzii, fie mult prea matinale, (depinde  cum consideri tu intervalul  02:00-07:00) si cu soaptele dulci cu tente pasionale. Aaah, sa nu uit de cascada de sms-uri dulci/picante!

Urasc persoanele increzute, by default. De fapt, nu le urasc. Le ignor. E mai simplu. Dar specimenul asta dubios a avut ceva ce m-a atras. Din fericire sau din pacate, urmeaza sa vedem in cateva saptamani.

Il cunosc de un an de zile aproape. M-a « agatat » intr-un mod mai aparte, zic eu. « Aparte » pentru ca l-am vazut in trafic intr-o seara, am schimbat 2 vorbe, el a spus un banc prost iar eu mi-am folosit piciorusul meu cel finut in cel mai bun mod posibil si am apasat acceleratia.

Nu mica mi-a fost mirarea cand am gasit a doua zi un biletel in geamul masinii. “Sunt X din “masina de productie america-please insert here” de aseara. 07xx xxx xxx. Suna-ma”. Si sa nu uit de smiley-ul scrijelit cu pixul pe moarte in coltul de jos al ciornei.

Trebuie sa recunosc ca m-a amuzat teribil. Am mai primit biletele, dar eram in clasa a 4-a, eram dolofana, erau de la vecinul si mai dolofan de la 2 si se rezumau la “Te iubesc, vrei sa fii prietena mea?” plus un strop de parfum dubios, sterpelit probabil de la tat-su.

Pe dolofanul de la 2 l-am facut tafnoasa “sobolan” si m-am intors teatral cu nasucul impotriva vantului, nu inainte de a-i spune ca ma transfer la alta scoala. He still talks to me, to this day, desi nu am sa inteleg niciodata de ce. I was a total mini-bitch!

Sa revenim la Specimenul Nr. 1, aflat aici si acum sub reflector.

Prima intalnire, A TOTAL BUST.

A vorbit exclusiv despre masini de lux si despre atelierul lui mirific de tunning auto de exceptie, dar si despre afacerile tatalui si despre cum a galopat el cei 200 si oleaca de cai putere in acea zi de luni in care mi-a lasat biletelul, doar-doar, poate-poate, l-oi vedea in limuzina de imprumut de la vreun prieten mai instarit. Cica m-a vazut cand plecam de la un supermarket dintr-o zona centrala – unde intradevar fusesem- si a trecut chiar si pe rosu pentru ca eu sa il observ. Asa o fi. I didn’t actually  care. Si apoi, hotul neprins e negustor cinstit. Parea total neinteresat de mine si de ce am de spus. Drept urmare, mi-am luat talpasita de pe terasa mult prea bleu pentru gusturile mele adoratoare de turcoaz si mi-am zis – “ete, inca unu’ pierdut. Pacat de bratele alea”.

In 30 de minute, primul sms: “arati superb”. WTF????

Dupa o ora: “mai esti in oras?” HUH???

Raspunsurile mele erau, evident, monosilabice, plictisite si implicit plictisitoare. Am renuntat sa mai raspund dupa al zecelea sms care imi proslavea fie frumusetea ochilor, fie naturaletea parului (vopsit, by the way – blond sampanie) nu mai tin minte exact.

A continuat cateva saptamani cu sms-uri care mai de care mai cuminti, mai obraznice, mai dulci, mai “du-te naibii”, mai “mi-i dor di tini” si tot asa. Intalnirile aferente se desfasurau mereu la terase multe prea “de Dorobanti” pentru gustul meu si se sfarseau invariabil cu el conducandu-ma cuminte la masina si apoi pa, ura si la gara, el in club eu pe unde aveam chef. Cu variatiuni pe tema statului in masina pana vin zorile:

El: vii cu mine acasa?

Eu: Normal ca nu!

El: Si? A fost tare seara asta, nu? Ne-am distrat. M-a enervat rau de tot prietenu’ meu, gata, nu mai vorbesc cu el !

Eu – in sinea mea- « Asta nici macar nu incearca sa ma sarute si ma invita acasa la el ???????????!!!!!!!!!!!! »

Nu mai intelegeam nimic. Adica asta nu vrea nici macar sa-mi bage o limba pe gat, asa, mai neaos vorbind? Nu vrea sa....nimic? Atunci de ce ne mai intalnim? Cu siguranta putem sa gasim amandoi modalitati mai placute de a ne petrece orele respective, nu? El in cautare de pitipoance avide de domnisori cu “marca de automobil de lux productie germana-please insert here” iar eu....ei bine, eu, cum stiu mai bine ! Si stiu cat se poate de bine!

Apasand putin pe fast-forward, cam o luna asa, ajungem la o seara de sambata intr-un club renumit in randul figurantilor si aspirantilor din capitala, mai ales Miercurea si mai ales in lunile de vara.

EL: Ce faci diseara?

EU: Nu stiu inca!

EL : Stiu eu ! Vii cu mine in club !

In sinea mea….Hopa! ceva nou….sa vedem….

Seara a marcat primul sarut. A fost ciudat. Simteam ca e ceva intre noi si cu toate astea nu a incercat niciodata sa ma sarute pana atunci.

Nu ma intelegeti gresit. Simteam ca ma doreste si atat, nu aveam aspiratii la mai mult. Desi imi spune, inclusiv in ziua de azi, ca “ma iubeste asa un pic”.

Relatia cu fitosul “pudrat” de Dorobanti s-a rezumat la cateva nopti de sex torid si la o cascada de sms-uri intinse pe cateva luni bune. De fapt, mint. Ne dam sms-uri si in ziua de azi. E dulce, asa cumva, dar in esenta e doar un aventurier in cautare de senzatii din ce in ce mai tari. Nu-l vad deloc bine. In cel mai bun caz, ajunge la dezintoxicare, dar la ce anturaj are, ma indoiesc.

SPECIMENUL NR. 2 – Baiatul lui tata sau “Tentativa mea esuata de a avea un one night stand”

Il vom numi in cele ce urmeaza “Gigel”.

Gigel e un baiat gigel, bucurestean get-beget. Prost ca noaptea, dar aratos, cu limuzina, relatii sus-puse si vila in Cotroceni.

I-am inmanat o carte de vizita cu o ocazie obscura, nu mai tin minte circumstantele. De fapt, le tin minte, dar mi-e rusine de ce voi spune in continuare asa ca sa zicem ca nu mai tin minte.

S-a uitat tamp cu ochii aia frumosi la cartea mea de vizita pe care scrie mare, ma da MARE “”SALES” si m-a intrebat “da cu ce se ocupa, ce inseamna seilsu asta?”

OOOOH SNAP!

Aici trebuie sa fac o paranteza si sa marturisesc cu durere in suflet ca pana la mirifica varsta de 25 de ani, nu am reusit sa am niciodata un one night stand, so bear with me. Eram genul de fetita uoz care visa la sentimente si la cat e de frumos sa iubesti. Pe dracu. Paranteza inchisa.

Acestea fiind zise, trebuie sa adaug, cu aer de curvistina, ca mi-am dorit mereu o aventura de-o noapte. Sex salbatic cu un tip abia cunoscut, de care sa nu mai aud sau sa mai stiu nimic dupa cele cateva momente de pasiune simulata din frica de singuratate sau pentru confirmarea potentei, atat a celei masculine, cat si a celei feminine.

Mi-am frecat palmele si mi-am zis ca am gasit animalul ideal: frumos si atat, incapabil de a pune prea multe intrebari.

Ideea lui de ONS: sa mergem hat-hat tocmai pana la urbea de la malu’ marii, unde are tati yacht in port. Replica mea: eu stau la 5 minute, ce preferi ?

Am vrut sex salbatic si ce-am obtinut ? Un figurant care din 5 in 5 minute iesea pe geam sa verifice daca a incuiat sau nu masina, pe jumatate impotent si nu prea dotat.

Concluzia mea: one night stand- un risc pe care ti-l asumi si-ti asumi si consecintele! Poate fi fun, dar de obicei, daca e fun, nu e one night stand, pentru ca mai vrei si daca mai vrei, mereu obtii! (a se vedea Specimenul 4 sau 5, nu m-am hotarat inca). Ramaneti in standby, pentru ca nu mi-am incheiat socotelile cu Specimenul Nr. 2, care a avut o revenire incredibila, retarda si efemera la aproape un an de la evenimentul de mai sus!